BISERICA DIN BORZEȘTI

         Borzești este locul unde s-a născut și a copilărit Ștefan cel Mare, astăzi cartier al orașului Onești. El a ctitorit împreună cu fiul său cel mare Alexandru (1464 - 1496) biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". A fost construită între 9 iulie 1493 și 12 octombrie 1494.

            Edificiul are plan dreptunghiular și nu are turlă, Arhitectura aceasta este întânlită la mai multe ctitorii ale marelui Ștefan (Dobrovăț, Reuseni), Partea superioară este boltită, cu calote sferice. Fațadele prezintă ocnițe și firide, dar și decorații de ceramică smălțuită - discuri și cărămizi. Soclul și ancadramentele au profilatură gotică. Biserica a fost restaurată între 1993 și 1994 și pictată.

Domnitorul Stefan a mostenit mosia de la Borzesti din mosi-stramosi. Biserica din Borzești a fost construită de Ștefan cel Mare (+1493), în amintirea prietenului său din copilarie, Gheorghiță, omorat aici de catre tătari. Biserica din Borzești este renumită pentru legenda ce gravitează asupra ei. Se spune ca este singura biserică ridicata de Ștefan cel Mare nu pentru a comemora o victorie, ci în amintirea prietenului său din copilărie.
Se spune că Ștefan cel Mare a copilărit mult timp pe Valea Trotușului, iar atunci când cobora din cetatea de scaun, purtat de tatăl sau, Bogdan Vodă, să vadă frumusețile țării, din toată țara Moldovei cel mai mult el îndragea Borzeștiul. De Borzești se legau multe amintiri de-ale voevodului, căci împreună cu alți copii de răzeși Ștefan obișnuia să se joace de-a moldovenii si tătarii în jurul unui stejar falnic, cu coroană rotundă și gros cât să-l cuprindă patru oameni. Legendarul stejar din Borzești s-a uscat de mult timp. Din lemnul carbonizat său s-a comandat fabricarea unei mese care a fost plasată pe locul stejarului de alta dată, în altar - acum locul este marcat de o gaură acoperită cu un preș.

Construcția bisericii s-a realizat în stil moldovenesc, remarcându-se prin decorația plastică a fațadei. Lăcașul de cult are dimensiuni mari și are fațadele decorate cu ceramică smălțuită și caramidă alături de piatră. Trei brâuri verzi de caramidă smalțuită încing cladirea începand de sub nivelul ferestrelor și până deasupra ocnițelor mari. Biserica este construită din piatră de râu și cărămidă. Se aseamănă cu celelalte biserici moldovenești din perioada lui Ștefan. Pentru liant se zice ca s-au folosit fie ouă, fie sânge de animal.  Edificiul are ferestre mari la pronaos, realizate în stil gotic, două bolți construite pe sistemul de arcuri și pandantive ce caracterizează stilul moldovenesc, dar nu are turlă.

In interior, biserica are două bolți construite pe sistemul de arce și pandantive în stil moldovenesc, însă ferestrele au împrumutat stilul gotic. Biserica dispune de ornamente de o rară sobrietate și autentică frumusețe. Are plan dreptunghiular, fără turlă boltită și cu calote sferice. Tot în interior, un detaliu frapează ochiul privitorului: marimea ușii dintre naos și pronaos. Se spune ca aceasta ușă a fost zidită după marimea scundă a domnitorului Ștefan, având coroana pe cap. Se mai spune ca se obișnuia să se conceapă uși mici bisericilor, pentru a impiedica năvălitorii să intre călare și să profaneze lăcașul religios.

In pronaosul dominat de arcade se observă o icoană care a fost scrijelită cu sabia de tătari, cu scopul vadit al unei profanări. In partea stângă, frumos îngradit cu lemn, un mormânt de marmură, din anul 1718, pastrează rămășițele credincioasei Irina Rosetina, care a făcut numeroase donații bisericii și a dus o viață religioasă austeră.

Catapeteasma, lucrată în piatră, odată cu biserica, păstrează pictura de veacuri și conferă nota de vechime. Pare greu de crezut că, sub masa altarului se află rădăcina stejarului din Borzești, de care, spune legenda, a fost spânzurat în joacă și ucis apoi de tătari, unul dintre cei mai buni prieteni din copilaria voevodului Ștefan cel Mare.

             In momentul de față interiorul bisericii este pictat integral, pentru a reda vitalitatea bisericii. Pe partea interioară a ferestrelor sunt desenate scene din legenda –privind spânzurarea prietenului lui Ștefan, in stejar, de către copii, ca semn al înfrângerii cetei pe care o conducea, ca șef de tătari și omorarea lui de catre tătari.

 In cimitirul Bisericii din Borzești este îngropată fiica lui Vasile Alecsandri, căsătorită Maria Bogdan, care a locuit în conacul din imediata apropiere a lăcașului.

In incinta bisericii funcționează "Muzeul de cultură și artă religioasă", în cladirea vechii școli de la 1838, unde sunt expuse obiecte de cult religios de la biserici din judetul Bacău și carte veche religioasă. Muzeul este valoros mai ales prin faptul că în el sunt expuse obiecte provenind din sec.al 14-lea pînă în sec.al 19-lea. Printre exponate se află la loc de cinste Cazania lui Varlaam - 1643 și a doua ediție a Bibliei de la Blaj – 1795. De o deosebită valoare este catapeteasma din lemn de tei, din seco.al 18-lea, donata muzeului de Mănăstirea din Bogdana - ctitorită în 1660 de logofatul Solomon Bârlădeanu, in apropierea Borzeștiului - a cărei pictură a fost realizată de Nifon de la Mănăstirea Neamt.