LISTĂ PARTŢIALĂ DE TEZAURE DESCOPERITE IN ROMANIA

Lista tezaurelor descoperite în Romania dintr-un articol de Simona Fica - Lista nu este nici completă nici sistematizată cronologic.

Tezaur funerar roman (Mormantul de la Neptun, judetul Constanta )

Descoperit in anul 1972, la 2 kilometri de Mangalia (anticul Callatis). Intr-un sarcofag sigilat se afla scheletul unei nobile cu un bogat inventar, printre care obiecte din sticla, lemn si os, incaltaminte, oglinzi din bronz, resturile unui instrument muzical din lemn si diadema de aur. Muzeul de Istorie Constanta .

Tezaur funerar roman din Constanta (anticul Tomis)

Descoperit in 1986 in necropola tomitana. Contine peste 60 de obiecte de podoaba de aur. Muzeul de Istorie Constanta .

Cercei elenistici de aur - secolul al II-lea i. Hr. Descoperiti la Mangalia, judetul Constanta . Se afla la Muzeul de Istorie Constanta .

Tezaurul de la Galesu,Poarta Alba, judetul Constanta . Descoperit in 1951, este compus din doua mansoane din aur tronconice, probabil diademe. Datare - prima varsta a fierului, anul 500 i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti.

Crucea de aur - Histria, judetul Constanta

Arta romano-bizantina, secolul al VI-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Cruce, comuna Jijia, judetul Tulcea. Descoperita in 1950 in fosta cetate romano-bizantina Dinogetia, in straturile apartinand secolului al X-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti



Inel din aur, descoperit in 1954 in cetatea Dinogetia impreuna cu alte trei inele de aur. Arta bizantina din secolul al XI-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Pietroasa, Buzau , cunoscut si sub numele "Closca cu puii de aur". A fost descoperit in 1837. Initial, depozitul a avut 22 de obiecte, dintre care autoritatile au recuperat doar 12, in greutate de circa 19 kilograme. Tezaurul este format din vase si podoabe de lux lucrate in epoci diferite, dar apropiate. Au apartinut, probabil, unei capetenii "barbare" de origine germanica din secolul al V-lea, respectiv Athanaric, regele vizigotilor. Faimoasa comoara a avut parte, de la descoperire, de numeroase "aventuri", fiind descompletata, distrusa, recuperata, furata si partial distrusa in 1875, salvata de la incendiu in 1876, restaurata la Berlin, plecata la Moscova intre 1917 - 1956. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Diadema princiara getica de la Bunesti, judetul Vaslui.

Descoperita in cetatea geto-daca de aici in 1984. bijuteria, fara echivalent in Romania, este, probabil, un obiect de import. Secolele IV-II i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Diadema hunica de la Gheraseni, judetul Buzau . O alta diadema asemanatoare a fost descoperita si la buhaieni, judetul Iasi . Ambele sunt date in primul sfert al veacului al V-lea d.Hr. Muzeul Judetan Buzau .

Tezaurul de la Brad, judetul Bacau

La Brad s-a descoperit in 1982 un important tezaur de obiecte din os, cupru, dar si doua mici discuri din aur. Discurile sunt cele mai vechi obiecte din aur, au fost faurite cu 7 mii de ani in urma si apartin Culturii Cucuteni A. Muzeul din Roman.

Tezaurul de la Baiceni, comuna Cucuteni, judetul Iasi .

A fost descoperit intamplator in 1959. Arta traco-getica din secolul al IV-lea i.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul de la Stancesti, judetul Botosani.

Descoperit intr-o asezare getica in timpul unor excavatii in 1960, este datat in secolul al V-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Rădeni, judetul Neamt.

In 1966 s-au descoperit 3 cesti cu toarte, din aur, unice pe teritoriul romaniei. Secolul V i.Hr. Muzeul din Neamt.

Tezaurul de la Ţufalau, comuna Borosneul Mare, judetul Covasna.

Descoperit in 1840, tezaurul era depus intr-un vas de ceramica si avea greutatea de 3 kilograme. Alcatuit din aproxiamtiv 300 de obiecte si podoabe, a fost ulterior risipit sau pierdut, doar o mica parte fiind salvata. In mod deosebit se remarca toporul din aur. Secolul al VIII-lea i.Hr. Se afla la Muzeul de Istorie din Viena.

Bratara de la Pipea, comuna Nades, judetul Mures. A fost fauritam in secolul al V-lea i.Hr. Se afla la Muzeul National din Budapesta.

Bratara de aur de la Vlad, judetul Brasov .

Se afla la Muzeul de Istorie din Viena. Inca doua bratari asemanatoare, gasite tot in Transilvania, se alfa la Muzeul National din Budapesta.

Coiful getic de aur de la Poiana-Cotofenesti, judetul Prahova.

Descoperit intamplator in 1928, este un coif de ceremonie de tip getic bogat decorat prin ciocanire. Secolul al IV-lea i.Hr. Se afla la Muzeul National de Istorie din Bucuresti.

Cercel de aur, Buzau .

Este arta romano-bizantina din secolele IV-V. Se afla in colectiile muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul fuenerar de la Harsova, judetul Tulcea.

Descoperit in necropola romana de la Harsova (anticul Carsium) in 1987. Cuprinde fibule si aplice de aur ce apartin unui ofiter roman de rang inalt si familiei sale - secolul al Iv-lea d.Hr. Se afla in Muzeul de Istorie Constanta .

Pandativ - Gumelnita, judetul Calarasi. Mileniul III i.Hr. Se afla la Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul de al Turnu Magurele, judetul Teleorman.

Este un ansamblu de piese descoperite in 1880. Secolul al V-lea. Se afla la Muzeului National de Istorie Bucuresti. Tezaurul de la Persinari, judetul Dambovita. Descoperit in 1954, cuprinde 11 pumnale si un fragment de spada de tip micenian. Epoca de mijloc a bronzului - secolul al XVI-lea i.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Diadema de nunta de la Goranu, judetul Valcea,a fost descoperita in 1980. Este o piesa de import din vestul europei - secolul al XII-lea. Se afla in colectiile muzeului National de Istorie Bucuresti.

Podoabele de la Curtea de Arges.

In 1926 a fost descoperit, in interiorul bisericii Sf. Nicolae Domensc, un mormant voievodat intact, nejefuit dealungul timpului. Atribuit lui Vladislav Vlaicu (voievod intre 1364-1366), mormantul pastra parti din vesmantul cu care fusese ingropat. Cel mai frumos obiect este paftaua de aur a centurii. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul de la Şmig, comuna Atel, judetul Sibiu . Apartine epocii bronzului (secolul al XV-lea i.Hr.). Unele piese sunt pastrate la muzeul din Cluj-Napoca , altele la Muzeul National din bucuresti si o parte la Muzeul de istorie din Budapesta.



Bratara de aur descoperita intr-un loc necunoscut din Transilvania. Epoca de muijloc a bronzului, aproxiamtiv secolul al XVI-lea. Se pastreaza la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca .

Tezaurul de la Moigrad, judetul Salaj.

Descoperit inainte de 1912, se compune din aptru piese, din care una este cel mai mare obiect neolitic din aur descoperit la noi in tara . Aceasta piesa este realizata prin ciocanire si decupare din aur nativ. Priam jumatate a mileniului al IV-lea i.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul de la Sarasau, judetul Satu Mare.

Tezaur bogat din secolele X - VII i.Hr. este imprastiat pe la mai multe muzee. Aici o piesa de la Muzeul de Istorie din Budapesta.

Diademele de la Sarmasag, judetul Salaj.

Descoperite in 19000, sunt 4 diademe si alte 3 mici artefacte. Epoca de mijloc a bronzului - secolul al XVI-lea i.Hr. Muzeul de Istorie Cluj-Napoca .

Tezaurul din primul mormant princiar de al Apahida, judetul Cluj, zis al lui "Omharus". Descoperit in 1989. S-au gasit podoabe de vesmant si harnasament ce aua apartinut probabil unui important persoanj de neam germanic-gepid. A doua jumatate a secolului al V-lea d.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul de la Velt, judetul Sibiu .

Descoperit in 1905, intr-un mormant. Obiectele au apartinut, probabil, unei capetenii germanice. Secolul al V-lea d.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Bratarile dacice de aur.

Descoperite in zona Sarmisegetuza Regia (Gradistea Muncelului, judetul Hunedoara) prin braconaj arheologic, in anii 2000 - 2001, in doua locuri diferite si comercializate ilegal. Statul romana arecuperat pana in ianuarie 2008, 9 din cele 15 bratari descoperite. Apartin epocii dacice clasice, secolele I i.Hr. - I d.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul de la Sacuieni, judetul Bihor.

Descoperit in 1927, cuprindea atunci 8 falere de aur, dintre care au ajuns la noi doar 3 si jumatate. Secolul al X-lea i.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul de la Graniceni, judetul Arad . Descoperit inainte de 1909, este compus din 3 falere mari din aur din secolul al VIII-lea i.Hr.

Placutele votive de la Geogiu-Bai, judetul Hunedoara. Descoperite in 1986 in complexul termal antic, cele 8 placute sunt dedicate unor zeitati protectoare si tamaduitoare ale apelor. Secolele II-III d.Hr. Muzeul din Deva

Tezaurul de la Pecica-Rovine, judetul Arad .

Descoperit in 1938 este compus din 48 de conuri din tabla de aur, gaurite pentru a fi insirate pe un snur, si o mica falera - secolul al VII-lea i.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurele de kosoni - Gradistea Muncelului, judetul hunedoara.

Intre anii 1992-2001 braconierii arheologici au jefuit mai multe tezaure de moneda de aur de tip koson, cunoscute doar ape teritoriul Transilvaniei, din zona muntilor Orastiei. Imita denarii romani republicani emisi de Brutus, dar cu adaosul "Koson". Probabil ca aceste monede au fost batute de un suveran dac, dar in conditii inca neelucidate. Secolul I i.Hr. Se gasesc in diverse muzee, colectii particulare si banci.

Tezaurul de la Ostrovul Mare, judetul Mehedinti.

Descoperit in 1921, este format din 33 de falere, 10 inele si 3 bratari. Epoca de mijloc a bronzului - secolul al XVI-lea. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul de la Hinova, judetul Mehedinti.

A fost descoperit in 1976, are o greutate de 5 kilograme si e compus dintr-un numar mare de obiecte de podoaba. Secolul al VIII-lea i.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul al II-lea de la Apahida, judetul Cluj.

Descoperit in doua etape, intre 1968-1969, intr-un mormant al unei printese gepide. Contine Podoabe de vesmant, aplice de harnasament, vesela de sticla decorata cu foi de aur. Secolul V d.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul de la Someseni, judetul Cluj.

Descoperit in 1956-1957, este tezaurul funerar al unei printese gepide crestine. Bijuteriile erau produse in Imperiul Roman, special, probabil, pentru a le oferi conducatorilor germanici. A doua jumatate a secolului al V-lea d.Hr. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Inel de aur - Turda, judetul Cluj.

A fost descoperit in 1996 in mormantul unei printese gepide, in interiorul castrului roman Potaissa. Secolul V d.Hr. Muzeului de Istorie Turda.

Lingou roman de aur - Feldioara, judetul Brasov . A fost descoperit in 1880, are o greutate de 393,2 grame si este datat intre anii 379-380 d.Hr., dupa una din stampile, ce reprezinta 3 imparati romani. Muzeului National de Istorie Bucuresti.

Tezaurul de la Biia, judetul Alba.

Descoperita in 1845, este o cana ritualica si o bratara din secolul al VII-lea i.Hr. O piesa se aflala Muzeului National de Istorie Bucuresti, iar alta la Viena.

Tezaurul de la Fitireaz, judetul Arad . A fost descoperit in secolul al XIX-lea si este format din 16 bratari de aur cu capetele terminate in spirale. Secolul al VII-lea i.Hr.

Tezaurul d ela Sannicolau Mare, judetul Timis.

Descoperit in 1799, este cel mai bogat tezaur descoperit pe teritoriul Romaniei. Format din 23 de vase, cantareste aproape 10 kilograme.. Studiile recente arata ca vasele ar fi fost eralizate de atelierul unui mester persan de traditie sassanida, comandate fiind de niste conducatori protobulgari care stapaneau asupra Banatului in veacul al X-lea e.N. Obiectele se afla la Muzeul din Viena.

Tezaurele de la Şimleul Silvaniei, judetul Salaj.

Tezarul 1, descoperit in 1797. Cuprinde un faimos colier cu pandative simbolice, 13 medalii romane transformate in medalioane si alte obiecte. Se afla la Muzeul din Viena.

Tezaurul 2, descoperit in 1889, cuprinde 10 perechi de fibule de argint aurit, 3 vase de aur semisferice, 2 bratari si alte fragmente datate la inceputul secolului al V-lea d.Hr. Se afla la Muzeul din Budapesta.

TEZAURUL DE LA PIETROASELE - CLOŞCA CU PUI

Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut şi sub numele popular de "Cloşca cu puii de aur" a fost descoperit în martie-aprilie 1837 de doi ţărani în timp ce luau piatră de pe dealul Istriţa (750 m).

El este unul dintre cele mai spectaculoase tezaure europene de la sfârşitul epocii antice şi a trecerii la epoca medievală. Din tezaurul compus iniţial din 22 de piese, autorităţile au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kg.

Dintre acestea cinci sunt lucrate doar din aur: un platou mare, o cană (oenochoe), o pateră cu decor în relief şi o statuetă în centru, un colan cu inscripţie şi un colan simplu, iar şapte sunt împodobite şi cu pietre preţioase: un colan, patru fibule şi două vase poligonale, unul octogonal şi altul dodecasgonal.

Cele zece piese pierdute au fost probabil trei colane, dintre care unul cu inscripţie, o cană asemănătoare cu cea păstrată (oenochoe), o pateră simplă, nedecorată, o fibulă mică, probabil pereche cu cea mai mică dintre cele păstrate, şi două perechi de brăţări încrustate cu pietre.

TEZAURUL DE LA ŞIMLEUL SILVANIEI-CEHEI

Tezaurul face parte din tezaurele importante descoperite pe teritoriul României. Tezaurul a fost descoperit în 1986 de către doi copii, în timp ce săpau în grădina casei lor. Autorităţile au trecut la cercetarea arheologică a locului descoperirii şi s-a recuperat astfel întregul tezaur din argint, cântărind 2.122 grame.

Tezaurul este alcătuit din trei brăţări, o fibulă, un lanţ şi 552 monede, toate din argint. Piesele de bijuterie sunt de factură dacică, iar monedele provin din oraşul antic Dyrrhachium, din Albania actuală, ajunse aici pe căi comerciale. Tezaurul este datat ca aparţinând anilor 100-80 e.N. Toate piesele sunt lucrate din argint de mare puritate (800 la mie).

TEZAURUL DE LA SÂNNICOLAU MARE

Tezaurul este compus din 23 de obiecte din aur, în greutate totală de aproape 10 kilograme. Aparţine perioadei medievale timpurii şi este considerat unul dintre cele mai importante tezaure din acea perioadă istorică europeană. După descoperire a fost recuperat de autorităţi şi a fost inclus în colecția Curții Imperiale austriece. In prezent se află la Kunsthistoriches Muzeum din Viena.

Cele 23 de piese ale tezaurului, în greutate de 9.925 grame, eterogene ca formă și execuție stilistică, sunt confecționate din aur cu o finețe variind între 12 și 22 de carate.

Tezaurul a fost descoperit în anul 1799, în localitatea bănăţeană Sânnicolau Mare ( pe atunci cu nume mutilat Groß Sankt Nikolaus).

In privința originii tezaurului, s-au emis ipoteze conform cărora vasele cu numărul de invrntar 9 şi 10, din grupa vaselor cu finețe 22  şi care poartă inscripții cu caracter cultic în limba greacă, ar fi aparținut unor conducători avari, iar vasul 21 din aceeași grupă de finețe, cu inscripția ce folosește caractere greceşti, dar nu în limba greacă, a fost atribuit, pe baza cuvintelor Bataul și Boila sau pecenegilor, sau proto-bulgarilor. Aşadar tezaurul prezintă o acumulare a unor piese provenind din perioade diferite, acoperind mai multe veacuri, începând cu sec.al 4-lea e.N.

Alte teorii au atribuit aceste vase fie unor meșteri din Crimeea, fie unor feudali locali, aflați în legătură cu voevodatul bănăţean român.