TROVANȚII

           Trovanții sunt formațiuni de tipul concrețiunilor grezoase, (grezie) create în straturi de nisipuri de pe fund de mare, legate între ele printr-un ciment carbonatic, datorită apelor calcaroase.

In principiu, trovanții sunt gresii cu o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă, în special nisipuri. Tendința lor este de creștere spontană - din centru către periferie - cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Apar sub forma unor aggregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva metri. Formarea lor pe fund de ocean, sau mare nu este încă elucidată, dar reprezintă o curiozitate a naturii. Trovanții sunt, practic, o adunatură de pietricele de diferite mărimi, de la submilimetrice, până la centimetrice, legate între ele printr-un ciment carbonatic. Adică, sunt o gresie sau un conglomerat, în funcție de dimensiunile pietricelelor adunate prin liant, iar forma lor spațială rămâne o minune atrăgătoare.

           Din România și până în Noua Zeelandă (Pietrele Moeraki), din Antarctica și până în Groenlanda, trovanții stârnesc uimire și admirație. Deși sunt ușor de recunoscut chiar și de nespecialiști, ei diferă mult ca mărime, culoare ori consistență și pot avea forme dintre cele mai diverse, de pildă sferă, disc, cilidru...

 

             Interesante sunt pietrele sferice rosii din Parcul National Theodore Roosevelt, situat in Dakota de Nord, SUA, colorate astfel datorită faptului că au în compoziția lor oxizi de fier. Deși ating până la 3 metri diametru, concrețiunile de aici pot fi considerate pitice pe langă cele din depresiunea Faiyum, din Egipt, care ajung până la 9 metri și par a fi cele mai mari din lume. Concrețiuni grezoase mai sunt întalnite și în Africa de Sud, China, Australia, Mexic, Argentina, Peru, Rusia, Kazahstan, Spania, Franța sau Cehia. Americanii au trovanții lor în Colorado, Wyoming, California, Arkansas, Montana, sau New York..

            In apropiere de drumul care leagă Ramnicu Valcea de Târgu Jiu, în comuna vâlceană Costesti, natura a creat unele dintre cele mai surprinzatoare sculpturi de piatră. Forme bizare, milimetrice sau de dimensiunea unui om, continuă să iasă la iveală pe masură ce oamenii exploatează nisipul din carieră.

         In jurul balatrucilor sau dorobanților, cum ii mai numesc localnicii, s-a țesut un adevarat folclor: unii spun că bolovanii ar avea origini supranaturale, alții că ar fi mărturii ale existenței unor civilizații extraterestre superioare. Cert este că nici oamenii de știință nu au reușit, până acum, să deslușească în totalitate misterul formării trovanților, și tot ce pot face, deocamdată, este să emită ipoteze pe care să încerce să le verifice în laborator. Ei susțin că formațiunile, numite in literatura de specialitate și concretiuni grezoase, ar avea peste 6 milioane de ani vechime și ar fi apărut datorită unor cimentări locale ale nisipului, posibil pe fondul unei activități seismice.

In România, trovanții se găsesc în mai multe locuri:

                    Muzeul Trovanților din Costești, județul Vâlcea.

·                    Dealul Feleacului de lângă Cluj-Napoca

·                    În Munții Buzăului la Ulmet

·                    Lângă Sibiu pe teritoriul satului Cașolț

·                    In Hunedoara la cariera de nisip de la Hășdat

·                    In județul Bacău pe malul stâng al Tazlăului, la vărsarea acestuia în Trotuș

·                    In județul Bacău, pe malul stâng al Siretului, în dreptul localității Cornii de Sus

·                    In județul Buzău pe raza localității Chiojdu

·                    In Munții Berzunți langă satul Viișoara

·                    In județul Bistrița Năsăud, Podișul Transilvaniei, lângă satul Domnești

·                    In județul Suceava, Podișul Sucevei, langă localitatea Remezeu 

·                    In Podișul Someșan, langă satul Cliț,

·                    Se mai pot găsi în Călărași aproape de malul Dunării, și chiar și în nivele nisipoase-argiloase din Munții Mezeș.

Localitatea Vama Jud. Suceava

In județul Vâlcea

·                    Prima locație este o carieră de nisip care se află pe partea stângă a șoselei ce leagă Râmnicu Vâlcea de Horezu, înainte de intrarea în satul Costești. Pe o suprafață de  peste 100 mp se află mai mulți trovanți, de diferite forme, unii grei de câteva tone, așa cum au ieșit din malul abrupt al carierei la exploatarea nisipului. De la Costești se poate ajunge la a doua locație pe un traseu marcat, mergând pe jos de la panoul cu date despre acest loc.

·                    A doua locație, si cea mai spectaculoasă, este de-a lungul pârâului Gresarea, apă care se varsă într-un râu de lângă satul Oteșani. Satul se află la aproximativ 16 km de Horezu, urmând drumul spre Craiova (venind dinspre Râmnicu Vâlcea, viraj la stânga la intersecția din centrul localității). Aici, mergând în sus de-a lungul firișorului de apă al Gresarii, se găsesc scoase din malul nisipos ,de șuvoaiele formate la ploi, trovanți de diferite forme, de la cei mici, de câteva sute de grame, până la cei mai mari de zeci sau sute de kilograme.

             De lumea plină de mister a trovanților se ocupă, în România, Asociatia Kogayon, care administrează, la Costesti, singurul muzeu din lume dedicat trovanților. Aici sunt expuse, în aer liber, pe o suprafață de un hectar, peste o sută de sculpturi ale naturii.

La Costeşti apar, pe un spațiu restrâns, trovanți foarte diferiți ca formă, compoziție și mărime. Formațiunile vâlcene se abat ușor de la regula generală, sferică sau cu forme ferme rotunjite: pe suprafața celor foarte mari „ au crescut” uneori, trobanți rotujiți mai mici, ca niște pui.

Scopul principalul al Rezervatiei Naturale Muzeul Trovantilor este protejarea acestor fomatiuni geologice. In trecut, unii trovanți au fost folosiți, probabil, și ca piatră de constructii. Acum, ei nu mai sunt in pericol. Există legi de protecție.

·        - Cuvântul „concrețiune” are origini latine: „con” înseamnă împreună, iar „cresco”, a crește.

·      - Termenul de „trovant” este specific literaturii noastre geologice și a apărut prima data în 1907 în lucrarea „Terțiarul din Oltenia” a naturalistului Gheorghe Murgoci.

·    -  Geologii spun că două au fost conditiile necesare formării trovanților: existența unor sedimente nisipoase și prezența unor fluide carbonatice.

·       - Datorită aspectului neobișnuit, concrețiunile grezoase erau considerate de oameni simpli din mai multe colțuri ale lumii ouă de dinozaur.

·         - Ardelenii așezau uneori trovanții în cimitire, la căpătâiele mormintelor celor dragi.

·         - Unii artiști vizuali susțin ca trovanții ar fi putut fi o sursă de inspirație pentru cel mai mare sculptor român, Constantin Brancuși, născut la Hobița, în județul Gorj, la mică distanță de Costești. Ei aduc ca argument asemănările dintre trovanți și unele opere ale maestrului.


Trovant în munții Buzăului

·    - Muzeul Trovanților a fost înființat în 1996 de un colectiv al Facultății de Geologie si Geofizică Bucuresti – Societatea pentru Protectia Mediului Geologic. Din 2006, el s-a transformat in Rezervația Naturală Muzeul Trovanților și a intrat sub tutela Asociației Kogayon, care îl îngrijește din resurse proprii, cu sprijinul voluntarilor.

·       - Muzeul Trovanților se afla la 38 km de Ramnicu Valcea si la 8 km de Horezu. Vizitarea lui este gratuită în părezent.
Trovanții din România nu sunt exploatați turistic aproape deloc, așa cum se întâmplă cu alte numeroase comori naturale sau făurite de mâna omului.