BIBLIOTECA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU X

         Constantin Brâncoveanu, ca domnitor de o aleasă cultură a epocii sale, distingându-se prin inteligență și mult echilibru politic, reușește să înființeze tipografii și să tipărească numeroase cărți. Din acest motiv mănăstirea Hurezi devine un puternic centru cultural al Țării Românești. Aici a înființat domnitorul vestita bibliotecă, rămasă peste veacuri sub denumirea de Biblioteca lui Constantin Brâncoveanu, care mai numără în prezent aproximativ 4000 de volume. Catalogul bibliotecii întocmit la 1791, arată că aceasta dispunea pe vremea aceea de 382 de volume de carte tipărită și 46 de manuscrise.

           De remarcat este că dintre acestea 115 volume erau scrise în limba română. Despre importanța acestei biblioteci grăiește inscripția din 1708, aflată deasupra ușii edificiului:„Bibliotecă de hrană dorită sufletească această casă a cărților imbie înțeleaptă îmbelșugare“. 

     Această bibliotecă cuprinde importante lucrări ale vremii: Odiseea lui Homer (tipărită la Basel la 1541), Tragediile lui Euripide (tipărite la Basel în 1551), Novellae adăugate de Iustinian I   cel Mare Codexului său (tipărite la Paris în 1568), precum și lucrări ale istoricilor bizantini (Ana Comnena, Laonic Chalcocondil, Ioan Zonaras, Constantin Manasses).

          Dragostea de carte cu slovă românească a domnului erudit determină chemarea arhimandritului Ioan din Câmpulung, pentru a copia pe la 1700 cunoscuta carte populară „Varlaam și Ioasaf“. Tot acesta va mai scrie „Pomelnicul mănăstirii Hurezi“. Pe la 1754 a venit la Hurezi învățatul Rafail, a transcris „Halima“ (1783) și a lasat importante însemnări despre Viața lui Petru cel Mare și Istoria Rusiei. Alt cărturar, Dionisie Eclesiarhul, a scris, în 1788, „Intrebări și răspunsuri care ale dumnelui Constantin Cantacuzino, fratele răposatului Șerban Voievod Cantacuzino“.

         Dionisie este și cel care pus în circulație o ediție în trei volume a culegerii O mie și una de nopți. Mulți alți cărturari au lăsat de asemenea posterității lucrări de importanță covârșitoare pentru cultura română.

           Din bogata zestre a bibliotecii, adunată acolo de ctitor și de cărturarii viesuitori, învățatul Gr. A. Tocilescu a găsit și ridicat, in 1885, pentru Muzeul National, 38 de manuscrise și 393 de cărți tiparite în diferite limbi. Tot aici s-au păstrat vestitele calendare ale lui Brâncoveanu din anii 1693, 1695, 1701, și 1703, precum și un frumos pomelnic. La schitul Sfantul Ioan a activat și o școală de copiști de manuscrise.

           Hurezi înfățișează treapta înaltă de creație românească de la sfârșitul secolului al XVII-lea. La Hurezi se află galeria unica a unor straluciți oameni cu larg orizont politic și cărturari de la Șerban Voievod și Constantin Cantacuzino Stolnicul, până la Constantin Brâncoveanu și învățații lui fii, opriți în manifestarea lor creatoare de tragica moarte din 1714. Frumuseții arhitecturii și picturii se adaugă dovezile unui puternic centru de cultură, care a adăpostit un scriptoriu celebru, producător de iscusite traduceri, superbe manuscrise și o bogată bibliotecă umanistă, unică în Europa de sud-est la începutul sec.al 18-lea.