CRAIOVA - TEZAURUL DE LA CRAIOVA

            

„Tezaurul de la Craiova" fost descoperit în împrejurări neelucidate încă pe deplin. A fost numit „de la Craiova" dar, de fapt, nu se ştie cu exactitate unde şi de către cine a fost găsit, după cum nu se ştie cu certitudine nici din ce și câte piese era compus.

Obiectele aflate în prezent la Muzeul de Istorie al României, aproximativ 60 aplice şi butoni de harnaşament din argint, constituie doar o parte din adevăratul tezaur. Podoabele au fost restituite în 1926 statului român de către Germania, ca urmare a hotărârii Comisiei de despăgubiri de la Paris, căreia îi revenea sarcina aplicării unora din condiţiile Tratatului de pace de la Versailles. Trebuie spus că, în împrejurări legate de evenimentele din primul război mondial, tezaurul ajunsese în posesia unui muzeu din Berlin. Se pare însă că el conţinea mai multe aplice decât cele ce s‑au întors în ţară. In studiul publicat, în 1927, asupra pieselor acestui tezaur înPrähistorische Zeitschrift (Revista de preistorie), savantul german Hubert Schmidt cataloga 77 piese întregi (aplice şi butoni) şi 13 fragmente de diverse obiecte. Tezaurul, afirma respectivul autor, fusese cumpărat de la un negustor de antichităţi din Craiova cu puţin înainte sau, mai degrabă, în cursul primului război mondial. Desigur că aceste piese fuseseră găsite într‑un mormânt princiar; dar cum au dovedit‑o descoperirile ulterioare de la Băiceni, Agighiol, sau Peretu, mormintele princiare de acest gen conţineau un inventar mai bogat: de regulă, coiful principelui, o serie de fiale (cupe), pahare‑ryton, podoabe de îmbrăcăminte şi piese de harnaşament.
In cazul „tezaurului de la Craiova" nu ieşiseră la iveală decât aplicele. S-a pus întrebarea unde erau coiful, rytonul (sau rytonurile), cupele ce trebuiau în mod firesc să se găsească laolaltă cu aplicele.

O serie de informaţii disparate au apărut să întregeascătabloul acestui tezaur. In colecţia Institutului de artă din Detroit (S.U.A.) se află un coif din argint aurit, de certă factură getică, iar la Metropolitan Museum din New York se află un vas‑ryton din argint (realizat în maniera celor geto‑dacice). Ambele piese provin dintr‑o vestită colecţie vieneză, Colecţia Trau, în care au figurat, însă, cu locuri de descoperire diferite. Despre ryton se afirma, de pildă, că ar fi fost găsit prin 1913‑1914, în apele Dunării, la Porţile de Fier. Evident o minciună convenţională, căci nu putea fi motivatădeloc. Nici nu este plauzibil ca un asemenea obiect să poată fi pescuit în curentul puternic al fluviului, mai ales în zona invocată. In această privinţăse cuvine făcută o observație. In mod frecvent, în lumea colecţionarilor de artă se recurgea şi se mai recurge la explicaţii fanteziste atunci când un posesor, sau altul doreşte să ascundă originea reală a unui obiect dobândit pe căi ilicite. În cazul rytonului, acesta fusese găsit împreună cu coiful: o dovedeşte, fără putinţă de tăgadă, faptul că amândouăpiesele prezintă aceleaşi urme de lovituri percutante de târnăcop!Se pune normal întrebarea de ce au fost prezentate ca descoperiri izolate şi de ce au fost valorificate separat.

Explicaţia constă în aceea că posesorul lor vienez, aflând de retrocedarea aplicelor de la Berlin şi temându‑se de eventuala cerere a României de a‑i fi restituite cele două obiecte înstrăinate în împrejurările primului război mondial, cât mai sigur pe timpul ocupației militare, a preferat să scape în mod cât mai profitabil de nişte achiziţii ce ar fi putut deveni deconspirabile. In concluzie, le‑a făurit fiecăreia câte o origine, vânzându‑le separat. Revine prof. univ. Dumitru Berciu meritul de a fi sesizat, cel dintâi, legătura dintre tezaurul „de la Craiova", pe de o parte, şi rytonul de la Metropolitan Museum, darşi cea dintre primele şi Coiful dela Detroit. Tot lui i se datorează dovedirea originii trace a acestor piese, considerate anterior dovezi ale artei scitice „din zonele de vest ale ariei de răspândire a sciţilor".

Ryton (nu cel de la Dtroit)

In analiza pe care o face tezaurului de la Craiova, prof. D. Berciu mai aduce o informaţie (pe care o consideră însă puţin veridică), anume că în timpul primului război mondial, sub ocupaţia germană,ofiţeri nemţi ar fi dispus executarea unor săpături arheologice într‑un tumul din comuna Bârca, jud. Dolj, de unde au obţinut diverse obiecte de argint. Supoziția pare întemeiată, pornind de la premiza că întreg tezaurul, inclusiv rytonul și coiful, s-au aflat un timp, înainte de război, în mâna unui anticar din Craiova, In acest sens se exclude descoperirea tezaurului de către nemții ocupanți.