MĂNĂSTIREA NEGRU VODĂ

MĂNĂSTIREA NEGRU VODĂ



MĂNĂSTIREA NEGRU VODĂ



MĂNĂSTIREA NEGRU VODĂ - anul primei zidiri 1215



MĂNĂSTIREA NEGRU VODĂ -  anul primei zidiri 1215



MĂNĂSTIREA NEGRU VODĂ



MĂNĂSTIREA NEGRU VODĂ



MĂNĂSTIREA NEGRU VODĂ



MĂNĂSTIREA NEGRU VODĂ


MĂNĂSTIREA NEGRU VODĂ

Ansamblul monahal Negru Vodă, care adăostește 10 călugări ce duc o viață de obște, se află in perimetrul municipiului Câmpulung, județul Argeș, fiind unul dintre cele mai importante și mai vechi din cadrul Episcopiei Argeșului.

Conform tradiției și potrivit pisaniei, biserica mănăstirii Negru Vodă, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, a fost zidită în 1215 de Radu Negru – primul domn al Țării Românești (cunoscut în popor ca Radu I, sau Negru Vodă), rezidită apoi de domnul Basarab I, în prima jumătate a sec.al 14-lea și terminată în 1351 de fiul acestuia – domnul Nicolae Alexandru.

Distrusă de cutremurul din anul 1628, biserica a fost reconstruită din temelii de domnul Matei Basarab în anii 1635-1636, care a întemeiat, totodată, o mănăstire de călugări prin hrisovul din 10 august 1647 și a numit ca prim stareț al acestei obști monahale pe călugărul Melchisedec.  In același an a fost construit și Turnul clopotniței, înalt de 35 metri, având funcția de poartă de incintă dar și de fortificație cu caracter militar, fiind prevăzut cu metereze. Gangul boltit păstrează și astăzi masivele porți din stejar care se zăvorăsc cu o grindă de proporții, ce are încrustate adânc inscripții ce menționează data de 1749.

Cutremurul din 14 octombrie 1802 a zdruncinat puternic biserica mănăstirii, provocându-i mari stricăciuni, iar cutremurul din anul 1819 a dărâmat o mare parte din biserică, rămânând în ruină până în anul 1826, când domnul Țării Românești – Grigore Dimitrie Ghica a dat poruncă să înceapă zidirea unei noi biserici. Lucrarile de construire a noii biserici au început prin osârdia mitropolitului Grigore, dar au fost întrerupte în anii 1828-1829 din cauza războiului ruso-turc.

Zidirea bisericii, efectuată cu piatră de Albești, a fost terminată abia în 1831 pe cheltuiala vornicului Pană Costescu și prin strădania starețului Filaret Beldiman, venit din Moldova. Biserica a fost sfințită la 30 octombrie 1832 și tot atunci s-a reînființat mănăstirea Negru Vodă.

Biserica are trei turle, una mai mare în mijloc și două turle mai mici plasate la Vest și Est de turla principală. Tâmpla din interiorul bisericii este din lemn cu decorații ornamentale în care predomină motivele vegetale stilizate, iar în mijlocul naosului este montat un policandru mare din lemn sculptat. Picturile murale interioare au fost executate în frescă, între anii 1955-1957, de către un colectiv de pictori călugări condus de arhimandritul Sofian Boghiu, pe peretele vestic aflându-se tabloul votiv care-l înfățișează pe domnul Matei Basarab cu macheta bisericii în mână, alături de soția sa, Elena, biserică cu trei turnuri mari și două mici. . Radu Negru ține și el cu mâna stângă o altă biserică cu cinci turnuri mari si două mici si Nicolae Alexandru Voievod Iliaș ținând cu mâna dreaptă aceeași biserică.

Ansamblul monahal Negru Vodă mai cuprinde Paraclisul Curții Voievodale, ctitorie din 1567 a domnului Petru cel Tânăr și a mamei sale, Doamna Chiajna, Bolnița, sau a doua biserică (secolul 18), Turnul-clopotniță (35 m înălțime), construit în 1637, prevăzut cu metereze, cu rol de observație și de apărare și ca poartă de intrare în incinta mănăstirii, Casa Domnească, zidită în 1650 pe locul celei vechi care data din sec.al 14-lea, Casele egumenești (secolul 18) și chiliile (începutul sec.al 19-lea).

Fortificațiile mănăstirii datează de la mijlocul sec.al 14-lea având forma unui val, înalt de 9 m, construit din pietriș și bolovani, înconjurat de un șanț de 2,5 m adâncime plin cu apă. In 1642, la această mănăstire a fost instalată o tiparniță, dăruită de mitropolitul Petru Movilă, de sub teascurile căreia a ieșit prima carte în limba română cu conținut moral-filozofic: “Invățături peste toate zilele, pe scurt”. In 1669, în incinta mănăstirii Negru Vodă a fost inaugurată o școala domnească, cu limba de predare română, înființată de boierul Radu Năsturel, în care să învețe atât copiii boierilor, cât și copiii celor săraci. Tot la aceasta mănăstire a mai funcționat și o școală de copiști.

La 8 mai 1934, un incendiu de proporții a mistuit casa stăreției, cu muzeul, turla cea mare a bisericii (afectând picturile murale interioare) și acoperișul clopotniței, toate acestea fiind refăcute ulterior. Primii voievozi ai statutului feudal unitar ai Țării Românești, Basarab I si Nicolae Alexandru (16 noiembrie 1364), au fost înmormântați aici, în sec.al 14-lea, după cum atestă, pentru primul, inscripția grafit de la Curtea de Argeș, care menționează moartea lui Basarab, în 1352, la Câmpulung. fapt ce atestă calitatea de reședință domnească a orașului Câmpulung. Mănăstirea Negru Vodă a fost desființată de autoritățile comuniste în 1959, devenind biserică de parohie, și reînființată în 1990.