Monumentul dedicat lui I.C. Brătianu a fost conceput
de Petre Antonescu și sculptat de sculptorul francez Ernest Henri. Se afla la
intersecția b-ului Colțea (actualul I.C.Brătianu) cu B-ul Carol I. Monumentul a fost finanțat prin subscripție publică și a fost unul dintre cee mai reprezentative ale Bucureștiului..
In partea de sus a monumentului cu o înălțime de
aproximativ 9 metri, era înfățișat, în picioare, Ion C Brătianu în postura de orator cu
mâna întinsă spre dreapta, alături de figura alegorică a României încoronate,
arătând cu mâna dreaptă către nord. Mai jos, pe piedestal se afla România Nouă,
reprezentată printr-o femeie tânără ce rupe lanțul robiei (în Războiu de Independență al României din 1877), iar pe partea
opusă, România muncii, reprezentată printr-o femeie cu doi copii, îi oferă lui
Ion Brătianu laurii recunoștinței. Pe postament se aflau două altoreliefuri,
unul reprezentându-l pe Ion Brătianu în 1848 vorbind națiunii, celălalt
pe Prințul Carol salutat
de Ion Brătianu și de popor la sosirea sa în România. În cele patru colțuri ale
soclului larg se aflau 4 femei așezate în atitudini deosebite.
Pe soclu era dăltuit textul „PRIN MINTEA, PRIN INIMA ȘI BRAȚELE NOASTRE. 1851”. Spre acest text
priveau trei personaje: o femeie însoțită de doi copii cărora, cu mâna stângă,
le arăta inscripția. Sub acest grup, pe o placă de marmură neagră erau scrise
cuvintele: „Lui Ion C. Brătianu. 1903”. Sus pe soclu, alături pe Ion C.
Brătianu se aflau două personaje: o femeie, simbolizând biruința, care ținea
steagul tricolor, iar lângă ea, un soldat în uniformă și cu raniță model 1877,
privind concentrat spre steagul tricolor.
Monumentul din bronz al lui Ion I. C. Brătianu,
instalat pe un soclu de piatră albă, a fost distrus de către regimul comunist
în vara lui 1948, bronzul sculpturilor fiind topit.
In ianuarie 2014, Consiliul General al Primăriei
Capitalei a întocmit un proiect de hotărâre ce viza reconstruirea monumentului
lui Ion C. Brătianu și amplasarea acestuia tot în Piața Universității, însă nu
în rondul central, ci între Palatul Ministerului Agriculturii și Spitalul Colțea, în „parcul Colțea”, unde se
află în prezent fântâna Vioara Spartă.
Vedere spre Ministerul Agriculturii ((B-ul Carol I)
Vedere spre B-ul Elisabeta
Vedere spre Spitalul Colțțea - 1940
Monumentul I.C.Brătianu și Universitatea - 1935
Vedere spre B-ul Nic. Bălcescu (fost Magheru), Se vede spațiul
gol pe care se vor construi Teatrul Național și Hotel Intercontinental
Piața și monumentul Brătianu - 1910
Vedere spre B-ul Nic. Bălcescu (fost Magheru), Se vede spațiul
gol pe care se vor construi Teatrul Național și Hotel Intercontinental
Piața și monumentul Brătianu - 1910
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu